1.
PREAMBUL
Prin
specificul
activității
pe
care
o
desfășoară,
Transilvania
Investments
se
raportează
atât
la
contextul
economic
și
legislativ
din
România,
cât
și
la
cadrul
macroeconomic
regional/global,
o
serie
de
evenimente
consemnate
pe
parcursul
anului
2023
având
influențe
directe
sau
indirecte
asupra
rezultatelor
și
performanțelor Societății.
1.1
Contextul macroeconomic general
Anul
2023
este
caracterizat
de
un
mix
de
elemente
pozitive,
însă
o
serie
de
riscuri
s-au
accentuat,
ca
de
exemplu,
cele
geopolitice,
conflictul
militar
ruso-ucrainean
continuând,
în
timp
ce
în
Orientul
Mijlociu
tensiunile
au
escaladat.
În
același
timp,
economiile
europene
s-au
confruntat
cu
nivele
ale
inflației
peste
așteptări,
precum
și
cu
încetiniri
ale
creșterii
economice.
În
acest
climat,
investitorii
au
dat
dovadă
de
optimism,
lucru
evidențiat
de
creșterea
indicilor
bursieri
din
regiune.
În
ceea
ce
privește
Romania,
piața
de
capital
a
avut
un
an
excelent,
indicele
BET
crescând
cu
32%
în
anul
2023,
iar
piața
de
fuziuni
și
achiziții
a
fost
efervescentă,
având
loc
tranzacții
cu
impact,
precum:
preluarea
Profi
de
către
Mega
Image,
preluarea
Enel
de
către
Public
Power
Corporation,
fuziunea
dintre
Unicredit
și
Alpha
Bank
Romania,
cumpărarea First Bank de către Intesa Sanpaolo.
În
timp
ce
deficitul
bugetar
a
rămas
la
valori
mari,
deficitul
de
cont
curent
s-a
restrâns
pe
fondul
îmbunătățirii
deficitului
balanței
de
bunuri.
Cursul
valutar
EUR-RON
s-a
menținut
pe
o
linie
stabilă,
iar
inflația
a
intrat
pe
o
curbă
descendentă.
Prin
măsurile
fiscale
adoptate,
guvernul
speră
să
reducă
deficitul
bugetar,
însă
acest
aspect
stă
sub
semnul
îndoielii,
având
în
vedere
faptul
că
anul
2024
este
an
electoral,
în care trebuie să aibă loc patru seturi de alegeri.
În
2023,
rata
de
creștere
a
PIB
a
fost
de
+2%
(sub
estimările
Comisiei
Europene,
care
previziona
o
creștere
economică de 2,2%).
Deși
indicele
prețurilor
de
consum
s-a
redus
în
2023,
de
la
16,4%
în
decembrie
2022,
la
6,6%
la
finele
anului
2023,
consumul
privat
a
înregistrat
o
creștere
de
doar
0,9%
la
finele
primelor
trei
trimestre,
marcând
erodarea
puterii
de
cumpărare
a
populației.
Producția
industrială
nu
a
avut
un
an
bun
în
contextul european dat, scăzând cu 4,9% în 2023 față de anul anterior.
Deși
deficitul
bugetar
a
fost
5,7%
din
PIB
în
2023,
un
punct
pozitiv
a
fost
generat
de
creșterea
cheltuielilor
pentru
investiții,
care
includ
cheltuielile
de
capital,
precum
și
cele
aferente
programelor
de
dezvoltare
finanțate din surse interne și externe, care au fost cu 38,8% mai mari în 2023 comparativ cu anul anterior.
Concomitent
cu
adâncirea
deficitului
bugetar,
datoria
publică
a
crescut
în
termeni
nominali
(cu
16%
față
de începutul anului) și atinge acum 49,7% din PIB.
Investițiile
străine
directe
s-au
diminuat
cu
34%
față
de
anul
anterior
pe
fondul
diminuării
semnificative
a
creditelor intra grup.
Piața
imobiliară
a
fost
în
scădere
în
anul
2023,
numărul
de
tranzacții
fiind
cu
10%
mai
mic
decât
în
anul
precedent,
conform
datelor
publicate
de
Agenția
Națională
de
Cadastru
și
Publicitate
Imobiliară.
Totodată,
numărul
autorizațiilor
de
construcție
eliberate
în
2023
a
fost
cu
aproximativ
21%
mai
mic
decât
în anul 2022.
După
ce
în
ședința
sa
din
ianuarie
2023,
BNR
a
majorat
rata
dobânzii
de
politică
monetară
de
la
6,75%,
la
7%,
în
ședințele
subsecvente,
inclusiv
în
cea
mai
recentă
care
a
avut
loc
la
mijlocul
lunii
februarie
2024,
BNR a decis menținerea acesteia la pragul de 7%.
Creditarea
a
încetinit,
creditul
neguvernamental
înregistrând
o
scădere
în
termeni
reali
de
0,2%
față
de
anul
anterior,
în
timp
ce
depozitele
au
crescut,
în
special
cele
în
lei
ale
rezidenților
care
au
înregistrat
o